1 ian. 2009

Zambetul

Desi s-au intamplat multe in viata mea,greutatile nu le-am simtit puternic caci D-zeu mi-a aratat calea intotdeauna si,desi aceasta nu s-a potrivit intotdeauna cu ce as fi dorit eu,am urmat-o caci semnele erau peste tot...nu trebuia decat sa le vad si sa nu le refuz indrumarea.
Asa s-a intamplat ca am urmat calea medicinii de preventie,calea medicinii cuantice si a utilizarii plantelor.
Imi amintesc de primul caz bulversant pentru mine,care ma axasem doar pe partea medicala in cadrul testarilor si,neavand pregatire spirituala,nu prea bagam in seama frazele cu asemenea orientare.
Era o femeie cam la vreo 55 de ani si batuse drum lung,cam 7 km pana in Bertea unde fusesem solicitati.Auzise ca putem observa mai mult decat modificarile de sanatate ale organismului si vroia sa stie de ce era agitata si de unde starea de teama.
Am conectat-o si,ca de obicei,ma axam pe partea medicala,insa frumos aparatul tot scotea in evidenta tendinta de religiozitate puternica,trauma in acest sens si"iluminarea gandurilor religioase privind adevarul divin"...fiind ceva nou in Romania era destul de greu de abordat discutii in acest sens,doar prin conectare la un aparat.Insa am deschis subiectul si i-am citit doamnei randurile ce reflectau trauma....i-au dat lacrimile si mi-a povestit viata ei.
Si-a dorit de mica sa slujeasca Domnului,dorinta atat de puternica incat s-a indreptat catre viata monahala.In vremea comunismului multe manastiri se inchideau,iar maicutele erau trimise acasa;acest lucru i s-a intamplat si ei,care la cca 35-40 de ani se vedea acasa si fara ajutor.S-a casatorit fortata de imprejurari si a infiat o fata.Insa tot timpul si-a spus"D-zeu m-a pedepsit ca nu am luptat din rasputeri sa raman la manastire si pentru asta nu mi-a daruit un copil".
In toti acesti ani aceasta idee a framantat-o incat ajunsese de-si invinovatea si sotul!
S-a luminat total cand i-am spus ca nu s-a gandit la vointa Lui D-zeu...poate ca D-zeu a vrut sa paraseasca viata monahala si nu i-a dat copil tocmai ca sa infieze acea fata.Analizand familia naturala a fetei si drumul pe care l-ar fi avut intr-o familie extrem de saraca ce nu-i putea asigura o educatie pe care astfel a dobandit-o,s-a lamurit si si-a recapatat increderea in sine.
Pe mine acea intamplare m-a emotionat profund si m-a determinat sa citesc multe carti si sa analizez multe destine.

2 comentarii:

  1. Frumoasa prezentare de caz!
    Puterea cuvintelor tale si-au facut din plin efectul!

    Felicitari!
    Descopar un blog frumos scris de un suflet deosebit!
    Ma bucur cand descopar astfel de romani.

    Cu drag,

    Simina S.

    RăspundețiȘtergere
  2. da!a fost prima experienta psihospirituala si cand a plecat doamna respectiva,tremuram toata.Colegul meu a venit mai tarziu si cand i-am povestit emotiile l-au cuprins si pe el;de gazda ce oferise camera pentru acest demers nu mai spun...

    RăspundețiȘtergere