30 dec. 2012

Copilul din tine

Auzim de copii-indigo, copii de cristal, oamenii stea, oamenii curcubeu etc.Probabil multi se intreaba de ce li se spune astfel...
Cred ca ar fi bine de spus ca doar trupul este pamantean, entitatea in sine vine din Oceanul-Constiinta-Energie. Fiecare entitate detine, in multitudinea sa informationala, prin "fisiere", constientizat sau nu, modalitatea de utilizare a fluxului de energie conform stadiului sau evolutiv, de experienta in utilizarea energiei cosmice. Omul este ajutat si indrumat in utilizarea energiei de catre ghizii sai spirituali, aflati in perioada de experimentare fara trup, si care provin din sfera planetara/stelara de aceeasi origine cu cel intrupat. Cand spun origine, ma refer la locatia unde entitatea, aflata acum pe Terra, si-a trait ultimul ciclu de experimentare inainte de venirea in prima viata aici.
Cei care au capacitatea de a vedea aura, au constatat existenta predominanta a culorii indigo in aura unor copii si i-au numit copii-indigo s.a.m.d
De fapt, corpul energetic detine inca de la nastere informatia folosirii luminii respective, ghizii indruma entitatea catre constientizarea tehnicii de utilizare a luminii venite din Oceanul-Cosmic, fie prin comunicare in vis, fie prin indrumarea catre cursuri ale unor scoli specializate. Un numar mic de oameni utilizeaza energia informationala specifica, spontan intuitiv, indeplinindu-si misiunea, dar inconstient, intuitia fiind o modalitate de comunicare cu ghizii indrumatori.Totusi, e de preferat utilizarea constienta.
Daca omul, nu asculta niciuna din aceste cai, risca sa isi parcurga viata ca un robot, inconstient, nerealizandu-si misiunea, acesta ajungand sa fie unul din motivele scurtarii existentei sale in trup. Aceasta categorie de oameni este majoritara pe planeta, dar in curs de constientizare.
Comunicarea cu ghizii indrumatori, constientizarea tehnicii si a utilizarii luminii conform originii noastre sunt esentiale in cunoasterea misiunii si a realizarii ei.
Cei care inca nu si-au descoperit modalitatea de comunicare cu indrumatorii isi pot face o idee despre drumul si misiunea lor analizandu-si viata actuala pana in prezent.
 Datorita dependentei masive de diverse aspecte ale vietii pamantesti pe care era necesar sa le parcurga in drumul lor evolutiv karmic, parintii nu au avut cum sa cunoasca tipul categoriei de entitati din care copilul face parte pentru a-i putea usura calea in viata, iar pe de alta parte acest aspect facea parte si din lectiile karmice ale copilului.
In aceste timpuri, conform parcursului firesc, aceasta posibilitate exista. Este timpul deschiderii catre energia-informatie si a cunoasterii nevazutului, atat cat este necesar.
Datorita dependentei masive de diverse aspecte ale vietii pamantesti pe care era necesar sa le parcurga in drumul lor evolutiv karmic, parintii nu au avut cum sa cunoasca tipul categoriei de entitati din care copilul face parte pentru a-i putea usura calea in viata, iar pe de alta parte acest aspect facea parte si din lectiile karmice ale copilului.
In aceste timpuri, conform parcursului firesc, aceasta posibilitate exista. Este timpul deschiderii catre energia-informatie si a cunoasterii nevazutului, atat cat este necesar.

6 comentarii:

  1. Cînd am deschis pagina ta și am văzut imaginea de blog mi-a adus un zîmbet pe față! Mulțumesc! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Bună Mihaela!
    Interesant articolul tău!
    Mulțumesc de vizită și semnul lăsat,
    te mai aștept în paradisul meu!
    Îți doresc un an plin de bucurii,
    sănătate și împliniri!
    LA MULȚI ANI 2013!
    Te îmbrățișez cu drag!

    RăspundețiȘtergere
  3. Cred totuși că nu părinții trebuie să conștientizeze copilul despre drumul lui - pe care, nici ei-înșiși nu îl cunosc ! Ci copilul însuși, pe măsură ce crește, să ”își amintească” misiunea lui. Asta, desigur, depinde de „agerimea” și „hărnicia” spirituală a fiecărui copil în parte, de cât de mult se lasă el prins, sau nu, în iluzia lumii...
    Desigur, părinții trebuie să îl sprijine, o dată ce el și-a aflat calea. Însă, nu să i-o sugereze ei, pentru că tocmai de aici apar cele mai mari greșeli și nedreptăți... iscate din iubire greșit înțeleasă !

    Tema e foarte interesantă, pentru mine chiar mai mult, pentru că sunt și eu mamă. Și, îmi aduc aminte și de copilăria mea ! :) Slavă-Domnului, am părinți minunați, așa cum mulți și-ar dori. Sper să fiu și eu pe aproape pentru copilul meu.

    Mulțumim pentru această temă de gândire, și să ai un nou an în urcare ! Cât de sus vei reuși să ajungi !

    RăspundețiȘtergere
  4. La multi ani!!!! si felicitari pentru noul aspect al blogului.

    RăspundețiȘtergere
  5. Florina,nu parintele e necesar sa constientizeze drumul copilului, insa exista modalitati prin care poate afla sferele in care copilul e inzestrat astfel incat mai tarziu el va alege exact directia.

    RăspundețiȘtergere